GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC
Tot ascultând și vizionând (din când în
când) posturile comerciale de radio și TV, care distrug cu bună știință muzica
și cântecul popular, iar prin texte suburbane stâlcesc limba, am realizt un ciclu
de articole „GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC” , pe care le trimit spre sensibilizarea
celor care îndrăgesc griul, portul, limba și tradițiile populare, moștenire
inestimabilă ce ne-a fost lăsată de înaintașii noștri, făuritori de tezaur
folcloric. În aceste cântece (pe care le puteți asculta accesând
link-urile atașate) am sădit flori alese din sufletul meu și le-am dăruit cu
dragoste nețărmurită tuturor românilor ca să asculte cum se cântă autentic
folclorul și ce transmit textele scrise în dulcea limbă românească „fagure de
miere” - sentimente alese (de iubire, patriotice, credință, înfrățire cu
natura, tradiții, admirație pentru tot
ce e frumos în jurul nostru). Dragii mei cititori, vă rog să deschideți cu
încredere poarta fermecată a muzici, pășiți în luxurianta „GRĂDINĂ A RAIULUI
FOLCLORIC” și respirați parfumul
melosului nostru drag, și vă veți simțiți mai
aproape de Creatorul universului, bunul Dumnezeu.
CONFESIUNE DE CREDINȚĂ
Când privesc în „GRĂDINA RAIULUI
FOLCLORIC” , cea binecuvântată de bunul nostru Dumnezeu, în ea văd cum au
înflorit p’un picior de plai, muzica, dansul şi cântecul
popular. În acest colţişor mirific găsesc armonii divine ce-mi încântă
sufletul, mă fac să fiu mândru că trăiesc pe acest pământ, patria mea iubită, Mama
ROMÂNIE.
În
poeziile mele am pus raza soarelui, adierea vântului, şopotul cristalin al
izvorului, melodia oltenească nemuritoare şi o părticică din sufletul meu,
dorind ca să fie cât mai plăcute oltenilor mei şi tuturor românilor, oriunde
s-ar afla pe pământ, să se bucure când le vor auzi cântate. Din cuvinte alese
am sădit flori în „GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC” – loc minunat de-a se distra tot
românul iubitor de frumos şi muzică bună.
Accesează:
DIN CUVINTE-AM SĂDIT FLORI https://youtu.be/2ezRRcqoXSw -
Parcă ieri veneam din târg www.trilulilu.ro/muzica-reggae/001-parca-ieri-veneam-din-targ
Din apa cristalină a melosului dulce ca un „fagure de miere” au băut, să-şi
astâmpere setea de frumos, rapsozi şi instrumentişti minunaţi, care prin
măiestria lor, dăruire sufletească şi dragoste neţărmurită pentru obiceiurile
şi tradiţiile strămoşeşti, ne-au lăsat o zestre inestimabilă.
Această moştenire ne-a fost dăruită din
sufletele lor pentru inimile noastre. Ca
ascultători, interpreţi de folclor şi creatori, ne obligă s-o
păstrăm cu sfinţenie şi credinţă nestrămutată, s-o admirăm până la veneraţie,
iar atunci când avem chemare şi un dram de har artistic, s-o îmbogăţim, să
semănăm flori din soiurile cele mai nobile, să depunem în „Lada de zestre” o
părticică din fiinţa noastră, care vibrează de dragoste şi dor. În acest album
am adunat cu migală, din coloritul strălucitor şi mireasma îmbătătoare a
florilor de pe Olteţ, cântece de dor şi voie bună. Am pus în doină întreaga
dragoste a românului ce-şi iubeşte cu dor şi patimă copiii care au fost împinşi
de-o soartă neprielnică să pribegească prin ţări străine.
Accesează: Tristeţe, mânca-te-ar corbii! www.youtube.com/watch?v=Kn9Rk0icL5U
Rău neicuță ai făcut www.trilulilu.ro/muzica-latino/002-rau-neicuta-ai-facut
Am
privit la mii de stele https://youtu.be/GLwTQUw22WA -
Din apa cristalină a melosului dulce ca un „fagure de miere” au băut să-şi
astâmpere setea de frumos rapsozi şi instrumentişti minunaţi, care prin
măies
Accesează: Mierlița https://youtu.be/10b_ycoPEEc
-
În poiana florilor https://youtu.be/1Vrhbxo9Qx8 -
Primul meu institut muzical în care am
studiat a fost „Cârciumioara fermecată” a tatălui meu Ilie Voican
(în Bălceşti de Vâlcea, pe malul Olteţului), cârciumioara minunată de altădată,
pe care aş numi-o „MICUL ATENEU” al ţăranului român, unde am ascultat pe
cei mai minunaţi instrumentişti şi rapsozi ai cântecului popular. Ei mi-au
trezit în suflet dragostea pentru muzică şi poezie. Doamne, cântau cu atâta
farmec şi măiestrie… că nu-mi venea să mai plec acasă. Astăzi, din ce în ce mai
rar, se mai aud asemenea zei neîncoronaţi, tot mai puţini sunt cei care păşesc
prin „Grădina Raiului Folcloric” – păstrând smerenia şi dragostea
slujitorului pentru frumos şi tradiţia populară. Acelor oameni minunaţi le
datorez totul şi le aduc prinos de recunoştinţă pentru dragostea ce mi-au
trezit-o în suflet, să iubesc muzica adevărată, autentică, să beau din izvorul
nesecat al dorului, să culeg florile miresmate ale iubirii care au fost
cultivate de grădinari pricepuţi şi cu mult har dumnezeiesc. Din pleiada
acestor dascăli ai mei îmi amintesc cu nețărmurită recunoştinţă de următorii:
renumitul violonist Gică Chirea, Ioniţă şi Gheorghe Triculescu, Marin Tănăsoiu
a cărui vioară avea o goarnă strălucitoare din alamă, Gheorghe şi Mitică
Zamfir, fraţii Coliţă (Gheorghe, Mitică şi Ilie), Gogu lui Cirică din Poienari,
familia Pascu (Gica, Vasile şi Costică). Tot în acea perioadă am avut prilejul
să cunosc pe cele două mari doamne ale cântecului popular, Maria Tănase şi
Maria Lătăreţu (tanti Mariţa) de care mă leagă cele mai fericite momente din
viaţa mea (Tata venise la București și lucra ca ospătar la restaurantul Calu
Bălan, apoi cel de la Gara de Nord) şi o spun din tot sufletul: acestor zeiţe
trebuie să mă închin, cât voi trăi, cu smerenie şi credinţă, mi-au fost
adevăraţii mei dascăli în a-nţelege şi iubi muzica populară. Le-am compus
melodii cu-o nepreţuită dragoste şi veneraţie. Când am început să scriu aceste
melodii, auzeam vocea de înger a mamei Elisaveta (Neta), care-mi fredona cu glasul ei fermecat
ritmuri duioase ce păstrau în ele căldura unui suflet minunat, fiindu-mi un
îndemn real de-a nu lăsa uitate florile melosului vâlcean și gorjenesc,
adevărate nestemate ale cântecului oltenesc.
Accesează: Marie floare de dor ww.youtube.com/watch?v=WbG2PSFFU4U
Lună, zâna mea cea bună www.trilulilu.ro/muzica-populara/003-luna-zana-mea-cea-buna
Marie, te-am îndrăgit
http://www.trilulilu.ro/muzica-populara/4-marie-te-am-indragit#ref=cauta
La fântănă www.trilulilu.ro/muzica-populara/rodica-anghelescu-la-fantana-1
La fântâna de la Dealu, (cântă autorul)
http://www.trilulilu.ro/muzica-populara/19-la-fantana-de-la-dealu-canta-m-v-ghioroiu#ref=cauta
Fiecare
slujitor al poeziei şi muzicii populare simte în el o chemare irezistibilă de-a
se confrunta cu cele mai deosebite stări de spirit: bucurie, tristeţe,
dragoste, dor de locurile natale, de copilărie, de tinereţea pierdută… gândind
la vremea bătrâneţii care ne acoperă tâmplele cu ghioceii anilor adunaţi pe
umeri. Cui nu-i pare rău să plece din această lume atât de frumoasă? Unde vor
rămâne codrii verzi, izvoarele cristaline în al căror murmur a auzit zbuciumul
dorului nestăvilit, care se-ngână cu ciripitul păsărelelor şi adierea vântului,
trubadurul neobosit care sărută de dimineaţa până seara miile de flori din
câmpie şi de pe ramurile pomilor. Acel ochi, dar nepreţuit pe care ni l-a făcut
Dumnezeu, a fost atât de încântat de aceste frumuseţi, se va închide pentru
veşnicie, acoperit de lacrimile regretului. Aceasta este poezia ce se pretează
cântecului nostru popular, fiindcă un vers scris din suflet poate ajunge la
inima ascultătorului, bineînţeles, fiind cântat de-o voce frumoasă. Paralel cu
această îndeletnicire de-a topi versul în muzică şi muzica în poezie, m-am
străduit împreună cu artista Rodica Anghelescu să exprimăm în mod natural cele
mai autentice trăiri pe care aceşti eroi le cântă atât pentru fiica iubită
căzută în flăcările revoluţiei, băiatul care a plecat din ţară, iar mama lui
este cuprinsă de tristeţe amară şi deznădejde pentru fiul iubit. Măicuţa plânge
de bucurie că poate să-i spună „La mulţi ani!” de ziua lui. În balada
„MIERLIŢA” am împletit o întâmplare petrecută cu mulţi ani în urmă, devenind
legendă în graiul oamenilor, cu asemănarea acestei păsări (îmbrăcată în strai
negru) ale cărei picioruşe sunt stropite cu „sângele domnului Isus Cristos” -
fiind o martiră a iubirii veşnice.
Accesează: În poiană la Olteț www.trilulilu.ro/muzica-acustica/005-in-poiana-la-oltet
Ionele, copilul mamei http://www.trilulilu.ro/muzica-populara/006-ionele-copilul-mamei#ref=cauta
Fetiță cu ochi de stele http://www.trilulilu.ro/007-fetita-cu-ochi-de-stele-1
Floricica mamei http://www.trilulilu.ro/009-floricica-mamei-1#ref=cauta
Am văzut un moș plângând http://www.trilulilu.ro/muzica-populara/rodica-anghelescu-am-vazut-un-mos-plangand#ref=cauta
LÂNGĂ IESLEA DOMNULUI
Lângă ieslea Domnului
Îmi stă puiul omului...
Guingureşte către
soare,
Nu ştie de supărare;
Pruncul Iisus nu ştie
Cum va fieşi ce-o să
vie,
Ce destin îi e ursit,
Cât are de pătimit.
De maria e-nfăşat
Şi pe braţe legănat,
Pe ochişori sărutat,
La sân este alăptat...
Să creascăm, să
înflorească,
Lumea să o izbăvească
De răul ce o pândeşte -
Prin Cruce o
mântuieşte.
A venit să se
jertfească,
Pe noi să ne miluiască,
Spălând cu sângele Său
Ne-a slvat din păcat
greu...
CHRISTOS FIE LĂUDAT
Lăstărel brumat de vie,
Cine oare-mi spune mie,
Sau cunoaşte bucurie,
Zi frumoasă pe pământ,
Când tot omu-i fericit?
Căci iubire nu-i să
ştiu,
Clipă sfântă şi
dorită...
Când Maria naşte-un Fiu
-
Cu surâsul Lui zglobiu,
Omenirea-i fericită.
Zilele sunt cu mult soare,
În suflet ni-i sărbătoare...
Iarna-i primăvară sfântă;
Cu evlavie Îţi cântă:
„Marie, să fii
slăvită!
Prin naşterea
Domnului,
A
Mântuitorului...
Păcatul nostru-i
iertat,
De ispită am
scăpat -
Christos fie
lăurat!"
Scriitor-compozitor
Marin Voicn-Ghioroiu
